DSC_0725

Cum plec la drum: îmbrăcămintea şi echipamentul tehnic

In Echipament by Iulian Sirbu1 Comment

Iată că sunt deja in trenul spre Viena, tocmai ce-am trecut de Sibiu si uitandu-ma la muntii pe langa care trec incep sa-mi dau seama la ce proiect m-am inhamat! Nu stiu ce-a fost in capu’ meu, dar acum nu mai pot da inapoi! Si treaba asta tare ma mai bucura! 😀 (later edit: intre timp am ajuns deja in Viena si ma relaxez putin inainte de expeditie!)

N-am mai fost într-o expediţie din 2011 – atunci plecam în februarie spre America de Sud, în Aconcagua 2011 [Expediţie Medicală Românească], iar în decembrie spre Ucraina, într-o tură de câteva zile în Cernohora, pentru a urca Goverla, cel mai înalt vârf din Ucraina, 2062 m. În ambele expeditii am fost cu Marius Roca, in aceasta voi pleca singur.

In acest articol vreau să vă prezint echipamentul cu care plec la drum – o parte din el îl voi avea cu mine chiar din prima zi, iar o parte îl voi primi prin poştă/curier pe traseu.

Câteva piese de echipament sunt noi-nouţe, pe când altele au o vechime de câţiva ani buni. Să le luăm pe rând:

DSC_0725

DSC_0726

DSC_0728

DSC_0729

DSC_0730

Ciorapii – două perechi de ciorapi subţiri (liner) şi o pereche de ciorapi mai groşi. Cei grosi ii am din primăvara lui 2009, înainte de a merge în Mont Blanc, unde i-am si folosit, iar celelalte doua perechi sunt noi. Toate cele trei perechi sunt luate de la Himalaya.

Boxerii – este prima dată când am boxeri de lână. Pe când eram în şcoala de munte Pathos, am aflat că bumbacul nu este recomandat pe munte, pentru că reţine transpiraţia şi aceasta rămâne în contact cu corpul, aşa că am devenit fanul lenjeriei intime sintetice. Problema cu boxerii sintetici este că se împut după câteva zile de purtare – atenţie, vorbim de expediţii aici, nu de purtat prin oraş sau in ture de 2-3 zile – şi dau iritatii si mancarimi. Ştiam de cei de la Icebreaker că fac lucruri bune, însă nu încercasem niciun produs de-al lor pentru că nu aveam bani suficienţi. Şi acum sunt cam scumpi, de exemplu 2 perechi de boxeri (nu se vând la bucată) costă 249 de lei, dar eu zic că merită, i-am purtat în ultima călătorie de 5 zile în Spania şi m-am simţit foarte bine în ei.

Bluze de corp – din nou, voi avea pentru prima dată bluze de corp de lână. Sunt de 200, ar trebui să-mi ţină cald în perioada asta, iar vara să fie răcoroase. Sunt de culori diferite, cu mânecă lungă, deci voi folosi mai puţină cremă de protecţie. Plec doar cu două la drum, pentru că vreau să să am bagajul cât mai uşor posibil. Ce m-a impresionat la Icebreaker este că poţi vedea de unde provine lâna folosită pentru bluza/pantalonul tău. Introduci codul de pe produs pe situl lor şi vezi stâna de unde vine lâna folosită. Articolele lor sunt produse în China, dar lâna provine din Noua Zeelandă.

Pantaloni de corp – o pereche, tot de la Icebreaker (deja articolul se transformă într-un advertorial pentru ăştia, deşi nu mi-am luat niciun ban de la ei sau de la Himalaya, dar cred că dragostea mea pentru lână nu este întâmplătoare, anul acesta este Anul Berbecului în zodiacul chinezesc :D).

Pantaloni trekking – am două perechi, ambele cu multe poveşti în spate. Cei mai vechi cred că sunt din 2008 sau 2009, comandaţi de Bogdan online, de la Hannah. Sunt foarte uşori, foarte trainici şi se usucă foarte rapid după ce se uda, în timpul mersului. Îi recomand cu toată căldura, dar nu ştiu de unde se pot cumpăra! Revin cu link după ce aflu! Au rezistat cu brio până acum ceva timp, dar pentru că i-am descoperit rupţi în fund – nu e o figură de stil! – i-am dat la croitor şi acum sper să mă ţină toată expediţia!

Cea de-a doua pereche este la Ternua, cumpăraţi tot de la Himalaya acum ceva timp. Am reuşit să-i pătez cu ceva benzină/motorină în prima lor tură, într-o igenizare a zonei de lângă Huda lui Papară. Materialul e Shellstrech, un material elastic şi destul de impermeabil, la început mai ales, acum mai puţin.

Pantaloni impermeabili – am cedat insistentelor lui Marius si am cumparat o pereche de pantaloni de la MM Sport. Sunt Mountain Hardware, au costat 350 de lei si nu sunt suprapantaloni, sunt mai mult pantaloni de ploaie, desi producatorul zice ca au o respirabilitate destul de buna. Au fermoar doar in partea de jos.

Polar – plec cu două polare la drum, foarte diferite – de fapt unul din ele nici nu prea e polar. E vorba de un Mammut Rime Pro Men, cu umplutură sintetică Ajungilak OTI Climate. Materialul acesta inovator întoarce căldura proprie a corpului, când ajungeţi prin magazinul Himalaya, cereţi-le băieţilor o bucată de MTI şi veţi vedea pe viu proprietăţie lui. Cea de-a doua jachetă este un polar clasic, de la McKinley, dar nu-mi amintesc de unde-l am – cred că dintr-un magazin second-hand. Avea fermoarul stricat, aşa că şi acesta a mers la croitor şi acum e ca nou. Emblemele pe care le observaţi le-am comandat pe situl broderie-ro.ro, au fost foarte rapizi, îi recomand dacă aveţi cumva nevoie de astfel de servicii.

Geacă – era gata sa plec cu un Milo luat de la Nootka prin decembrie 2013 şi pe care n-am apucat s-o port prea mult, dar mi s-a parut prea grea, asa ca tot de la MMSport am luat un Arc´terix Alpha de 20000 mm (990 de lei), Gore-Tex (prima mea jacheta de acest fel, daca va vine sa credeti). E foarte usoara si cred ca va face fata cu brio conditiilor din Carpati.

Buff – consider că trei scarf-uri vor fi suficiente, nu voi avea căciulă sau cagulă.

Ochelari de soare – Julbo Drus. Modelul acesta a fost folosit la începutul sec XX de exploratorii polari. Costă 199 de lei, de la Himalaya. Ai mei au fost muscati de caine, va spun povestea cu alta ocazie 😀

Parazăpezi – mi-am luat o pereche nouă de parazăpezi Deuter, nu le-am testat, aşa că nu vă spun despre ele decât că au 270 g şi par destul de trainice. Nu au fermoar – Slavă Cerului! – deci asta ar trebui să fie un avantaj.

Echipament de campare 

Cort – mi-a fost foarte greu să mă decid asupra cortului şi nici acum nu ştiu dacă am făcut alegerea bună pentru că nu l-am testat. Cortul pe care-l voi folosi este un Vaude Argon UL Hogan 1-2P (1360 de lei). L-am ales pentru că este uşor – 1,490 kg şi pentru că fiind singur, aş avea loc bine-merci în el, cu tot cu bagaj. Corturile de 1 persoană pe care le-am văzut îmi dau o senzaţie de apăsare, de claustrofobie, deşi prietenii mei ştiu că pot dormi în orice condiţii, chiar şi într-un cort căzut pe jumătate, care îmi apasă pe juma de corp şi a cărui membrană îmi lasă foarte puţin spaţiu pentru a respira. Dar asta a fost o întâmplare izolată, nu aş putea dormi în astfel de condiţii noapte de noapte. Iar în cazul în care voi avea invitaţi, voi avea unde să-i cazez, cortul este spaţios pentru o persoană şi suficient pentru două persoane (să vedem, revin cu impresii după ce-l testez).

Arzător – deşi eram fan Primus, am ales de data aceasta un arzător de la Optimus, modelul Crux. Are 84 g, nu e cel mai uşor arzător, însă mi-a plăcut că se pliază şi cu ajutorul husei în care vine se prinde de butelie, intrând aproape total în fundul acesteia.

Vase pt mâncare – voi avea o oală de 1 l de la Primus (197 g). Poţi băga în ea o butelie de 240 g şi astfel voi avea aici şi arzătorul, deci voi economisi destul spaţiu. Încă nu m-am decis dacă să iau cu mine şi o farfurie de aluminiu sau nu. În oala aceasta voi face ceai şi supe la plic, în rest mâncarea va fi rece, cu excepţia meselor de la cabană. Ca tacâm voi avea o lingură+furculiţă rabatabilă (spork), tot de la Primus, de doar 12 g. Le găsiţi pe ambele la CraiMont.

Briceag – VictorInox cu fierastrau si forfecuta.

Rucsac – şi decizia privitoare la rucsac a fost grea. Asta pentru că voiam un rucsac mai mic decât cele precedente (am un Solitaire de 60+10 l şi un HiMountain de 80 l), pentru a mă forţa în a călători cât mai lejer posibil. Am ales un Osprey Kestrel de 58 l, cu compartiment separat pentru sacul de dormit – asta e una din obsesiile mele, un rucsac bun trebuie să aibă un astfel de compartiment. Preţul a fost de 631 de lei, dar l-am prins cu reducere de 30%, deci am plătit 441 de lei, la Nootka.

Sac de dormit – in ultimul moment mi-am luat un sac de dormit de puf, Rab Neutrino 400, de la MMSport. Temperatura de confort este de -3°C si l-am ales pentru volumul mic si pentru greutatea de numai 805 g! Nu voiam eu sa plec cu sac de puf la drum pentru ca daca se uda, puful isi pierde proprietatile, plus ca cine stie prin ce stane sau refugii parasite voi dormi, dar materialul exterior al acestui sac e Pertex, deci ar ar trebui sa reziste. A costat 1290 de lei, era la promotie. Mai aveau si un model de vreo 600 de grame, dar n-am vrut sa fiu asa arogant (in plus, ala era cam 1500 de lei!).

Izopren – izopren acordeon de la Nootka (39 de lei).

Frontală – Petzl Tikka 2 Plus. Este ultimul model de Tikka, când am pus gheara pe ea nu era încă pusă la vânzare, dar mai verificaţi la Himalaya. Are 180 de lumeni, vine cu baterii incluse. 200 de lei a costat.

Bete de trekking – era cat pe aci sa plec doar cu un bat la mine, cum vazusem eu ca fac argentinienii, dar Marius a insistat sa-mi iau doua bete. Cum acasa aveam doar un bat, am cumparat o pereche de la Black Diamond, nu mai stiu modelul, dar au 485 de grame si au costat 340 de lei. Tot de la MMSport.

Echipament tehnic:

Casca – Petzl, de la Himalaya.

Piolet – tot Petzl, semitehnic, tot de la Himalaya.

Ham – Black Diamond, 350 de grame. Pe acestea nu le-am luat cu mine, mi se trimite Bogdan in momentul in care voi avea nevoie de ele.

Altele: fluier, şnur de 10 m pentru întins rufe, trusă de cusut, trusa de igiena corporala.

Am amintit de câteva ori mai sus că am fost la croitor cu câteva articole de îmbrăcăminte. Consider că este important să prelungim durata de viaţă a echipamentului nostru, mai ales că ne place să credem despre noi că suntem iubitori de natură, deşi ne îmbrăcăm în mai mult plastic decât alţii – dar altfel nu am avea cum să ne protejăm de elementele naturii. Domnul Andi este croitorul pe care vi-l recomand pentru reparaţii şi înlocuiri de fermoare, de şnururi, catarame şi altele asemenea. Locuieşte în Bucureşti, cartierul Titan şi poate fi găsit la numărul 0724123487.

Va mai urma un articol cu trusa de prim-ajutor şi echipamentul IT/photo/telecom pentru această expediţie. Dacă aveţi întrebări sau sugestii pe marginea articolului, le aştept în comentarii!

Disclaimer: Nu am primit sponsorizări în echipament de la niciunul din magazinele de mai sus, dar mi s-a făcut reducere pentru că sunt un cumpărător fidel :)

P.S. Am cantarit rucsacul inainte de a pleca din tara si avea 14,8 kg! Exact ceea ce-mi doream, sa aiba sub 15 kg, fara apa si mancare. In Viena am mai descoperit insa doua magazine cu articole de munte si mi-am mai luat una-alta, vi le prezint la timpul potrivit :)

 

Iulian SirbuCum plec la drum: îmbrăcămintea şi echipamentul tehnic

Comments

  1. Zazu von Wien

    aha, deci tu la noi ai venit ca sa faci shopping, bineeeeee… :D. in alta ordine de idei, ma declar inca o data impresionata, mai ales de faptul ca in zilele noastre pare destul de usor sa faci un rucsac burdusit cu de toate, care sa cantareasca sub 15 kg!

Leave a Comment

4 × two =